pentru clase gimnaziale și licee
”Spionul” de Nicolae Grigorescu, sfârșitul sec. 19, Muzeul Național de Artă al României
Deoarece există câte un muzeu aproape pentru orice domeniu studiat în școală, și orice materie este inclusă în tematica marilor muzee, elevii și profesorii pot folosi exponatele ca resurse prețioase la orele școlare. Spre exemplu orele de istorie pot fi îmbunătăție printr-o vizită la la Muzeul Național de Artă care prezintă opere de artă cu tematici istorice, cum ar fi ”Spionul” de Nicolae Grigorescu, ce documentează un moment din Războiul de Independență (1877-78), sau la Muzeul Național de Istorie din București, pentru tablouri ca ”Atacul de la Smârdan” dar și în muzee din alte localități, probabil mai aproape de locația școlii Dumneavoastră. Am redactat la sfârșitul articolului o listă cu muzee importante din țară.
”Atacul de la Smârdan”, 1885, Muzeul Național de Istorie din București
Nu este necesar să faceți o vizită la muzeu la fiecare nouă lecție sau temă studiată. Acest lucru ar putea fi costisitor și greu de rezolvat din punct de vedere logistic, dar ce puteți face pentru a valorifica patrimoniul local al muzeelor este să mergeți într-o vizită de lucru, și/sau o vizită ghidată cu elevii, la care să faceți împreună cu aceștia fotografii a unor obiecte/tablouri/expoziții care vi se par cele mai interesante și utile în același timp pentru temele conexe programei școlare. (Pentru vizitele ghidate ale MnaR faceți click aici, pentru programele ArtCrowd la Muzeul Municipiului București descărcați oferta aici.)
Apoi, întorși în clasă puteți folosi pe rând câte un obiect sau câte o imagine fotografiată, și pornind de la acesta să discutați o temă importantă. Un exemplu foarte bun din experiența noastră de peste 8 ani ca și educatori muzeali și pedagogi de artă , ar fi utilizarea unor obiecte și imagini emblematice pe care să le analizați, studiați și de la care să extrapolați apoi subiectul de interes la materia respectivă.
Din nou spre exemplu, dacă tema la clasă este perioada comunistă, se poate porni, pentru a începe o discuție de la expoziții temporare precum ”Revoluția din 1989- Locuri ale memoriei în București”, la Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu, până în 29 februarie 2020. Deși este o temă sensibilă încă pentru mulți dintre noi și tendința este fie de a demoniza, fie de a glorifica această perioadă de istorie recentă, elevii au dreptul să ajungă la concluzii pe cont propriu, în timp, și fiind stimulați în primul rând să afle cât mai multe informații și perspective.
Imaginea de mai jos este un bun starter de discuție. Vă va da subiecte de discuție despre viața cotidiană în comunism, despre economie, mass-media, cultul personalității și Revoluția din 1989, printre alte subiecte importante.
Imagine din expoziția temporară ”Revoluția din 1989- Locuri ale memoriei în București”, Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu, până în 29 februarie 2020, credit foto, ArtCrowd
1. Analizați ceea ce vedeți împreună cu grupul. ”Ce observăm? Ce sunt aceste obiecte? Este clar pentru toată lumea?” ”Aha deci observăm o sticlă cu lapte. Cum este aceasta? Din ce material este făcută? Prin ce diferă față de modul în care cumpărăm laptele astăzi? Ce înseamnă reciclarea și cum se realizează astăzi față de în timpul regimului comunist?” ”A cui este imaginea din carte? Ne este familiară? De ce ne este atât de familiară sau de ce ne-a fost atât de familiară? Care a fost perioada în care această imagine era pretutindeni practic și cunoscută tuturor românilor? ” De ce era atât de prezentă oare?” ”Ce fel de bancnote observăm? Dar monezi? Ce valoare aveau atunci față de acum? S-au schimbat imaginile celor care apar pe bancnote? Știe cineva ce înseamnă inflație? Are cineva bancnote de un milion de lei?”
2. Conectați experiențele personale și cunoștințele anterioare la obiectele discutate. Ce vă amintiți din familie legat de această perioadă istorică.? Povestiți o anecdotă aflată de la părinți/bunici legată de unul din obiectele vizionate.
3. Permiteți elevilor să exprime reacții personale la ceea ce văd și la ceea ce știu deja legat de temă din familie sau alte surse. Aici veți fi probabil asaltați cu informațiile elevilor din familie, fiind vorba despre o perioadă istorică recentă și încă nerezolvată în conștiința colectivă. Acceptați orice comentariu, făcând precizarea ca ceilalți elevi să nu reacționeze, ci doar să asculte. Mai târziu în oră va fi momentul pentru o discuție mai liberă.
4. Folosiți parafrazarea. Conectați și consolidați temele pertinente sau construiți o conversație în jurul comentariilor și întrebărilor anterioare. ”După cum am aflat din această imagine existau alte ediții de bani, alte coduri vizuale pentru a marca puterea și ideologia dominantă. Ce informații am obținut până acum de la analizarea împreună a acestor exponate? Am aflat termeni noi și moduri necunoscute de organizare? Putem găsi și puncte pozitive ale perioadei discutate?” Încercați să prezentați cât mai obiectiv obiectele și temele discutate, evitând să enunțați opiniile și chiar emoțiile personale vis-a-vis de temă pentru a permite elevilor să-și construiască singuri o imagine, și chiar mai important, pentru a le stimula curiozitatea și dorința de a cerceta mai departe.
5. Dați o temă pentru acasă care să fixeze informațiile aflate într-un mod creativ, cum ar fi: ”Căutați acasă obiecte din vremea comunistă, faceți fotografii, atașați o etichetă cu informațiile pe care le aveți despre acesta și prezentați-le la următoarea întâlnire colegilor.” Din arhivele personale se poate alcătui un fel de puzzle vizual al unei epoci, care poate duce mai departe la discuții interesante în care fiecare să se simtă implicat/ă și participant/ă activ/ă.
6. Porniți o discuție de tip Debate despre moștenirea perioadei istorice, aici cea comunistă, cu punerea față în față a părților negative și a părților pozitive.
Multe tematici și subiecte istorice sunt încă resimțibile astăzi, cum este în special cazul cu perioada comunistă, și elevii au de obicei opinii formate și judecăți de valoare, preluate de la colegi, prieteni, familie și massmedia.
Pentru a garanta o conversație non-conflictuală asigurați-vă că le prezentați înainte de a le cere opinii personale unele reguli de bază, cum ar fi pregătirea Debate-ului în prelabil prin lectură și informare, ascultarea informațiilor date de colegi cu calm, prezentarea unor argumente logice solide cu surse verificabile etc. În aceste condiții este sigur că le veți stimula într-adevăr capacitatea de a gândi critic și de a se raporta la istorie pe mai multe planuri.
Vă urăm succes și nu uitați să ne scrieți dacă v-au fost utile sfaturile de mai sus. :)
Pentru sfaturi similare despre analize vizuale vizionați și aici
Alte muzee din țară de vizitat:
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea https://www.icemtl.ro/muzeul-de-istorie-si-arheologie/
Muzeul Olteniei din Craiova https://muzeulolteniei.ro/
Muzeul de Artă din Craiova https://www.muzeuldeartacraiova.ro/
Muzeul Secuiesc din Miercurea Ciuc https://www.csikimuzeum.ro/
Muzeul de Istorie Brașov https://www.brasovhistory.ro/
Muzeul de Istorie al Moldovei, Iași https://palatulculturii.ro/muzeul-de-istorie-a-moldovei Complexul Muzeal Național Moldova, Iași https://palatulculturii.ro/
Muzeul de Artă Iași https://palatulculturii.ro/muzeul-de-arta Muzeul Național al Banatului https://mnab.ro/
Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, Cluj https://www.mnit.ro/
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, Baia Mare https://www.maramuresmuzeu.ro/