Pentru clase primare și gimnaziale
”Noapte înstelată”, Vincent Van Gogh, 1889, ulei pe pânză, MOMA, New York, SUA
În cele ce urmează vă vom da câteva exemple de analiză a unei imagini, respectiv a unei lucrări de artă cu elevii la clasă. Este vorba despre strategii pentru integrarea artelor în cadrul discuțiilor la clasă la materii diferite, cum ar fi limbi străine, istorie, geografie, științele naturii.
Când discută o lucrare de artă cu elevi, educatorii muzeali de la Muzeul de Artă Modernă/MOMA folosesc unele din sau toate următoarele tehnici de interogare și discuție. Noi vom aplica metodele lor la lucrarea de mai sus a faimosului Vincent Van Gogh, Noapte înstelată din 1889:
1. La început folosiți întrebări foarte precise, cu răspunsuri de tip da/nu, roșu/verde etc., numite convergente, pentru a atrage atenția elevilor asupra operei de artă. Insistați asupra unei descrieri de bază, nu a unei interpretări, pentru început. „Ce vedem aici?” Sau „Ce se întâmplă aici?” Aha, deci este vorba despre un peisaj, Și în ce parte a zilei suntem? Noaptea și vedem stelele, și cum sunt acestea, vizibile sau discrete? Cum este natura și cum este reprezentat orașul? Ce avem în prim-plan, în plan secund și ce avem în fundal?”
2. Conectați experiențele personale și cunoștințele anterioare la lucrările de artă. ”A mai văzut cineva vreodată un cer înstelat asemănător? De ce sunt oare stelele așa de mari? Ați fost vreodată la un observator astronomic? Seamănă ce vedeți cu un fenomen natural temporar?”
3. Treceți acum la întrebările deschise sau divergente. Creați o înțelegere narativă sau tematică a operei de artă: „Ne amintește acest lucru de orice povești din copilăria noastră? Care? Ne amintește acest cer de o seară anume sau de o experiență anume? Cum am putea descrie tehnica folosită? Cum se crează iluzia unui spațiu real? Avem de-a face cu o descriere de peisaj realistă?"
4. Permiteți elevilor să exprime reacții personale la opera de artă: „Mihai a spus că această pictură îl face să se gândească la vacanțele la bunici. Mai are cineva un sentiment similar? ” „Se pare că grupului i-a plăcut ultima lucrare de artă despre care am discutat mult mai mult decât aceasta. De ce este asta? Ce emoții vă stârnește pictura? Este veselă, tristă, gânditoare? La ce vă duce cu gândul?”
5. Conectați informațiile și ideile din istoria artei cu privire la intenția artistică la interpretarea elevilor a operei de artă. „Acesta este un peisaj. Ce încearcă să ne arate artistul despre el însuși? Cum o arată? ”„Această lucrare se numește Noapte instelată iar acest artist este cunoscut pentru arta sa expresionistă. A mai auzit cineva acest termen înainte sau a știut ce înseamnă acest cuvânt? „De ce ar folosi un artist toate aceste culori într-un tablou? Ce sentimente sau emoții ar putea încerca să le exprime publicului?"
6. Folosiți parafrazarea. Conectați și consolidați temele pertinente sau construiți o conversație în jurul comentariilor și întrebărilor anterioare. Aici puteți introduce subiectul real al orei, respectiv noua materie de învățat: ”Am fost cu toții de acord că este vorba despre o viziune exacerbata sau expresionistă asupra unui cer înstelat.” ”Putem spune ca artistul avea o stare specială când a pictat acest tablou?” sau ”Putem să comparăm această pictură cu o poezie de la ora de română în care poetul/poeta descrie o stare sufletească extremă, spre exemplu la Bacovia în poezia ”Copacii albi, copacii negri”?”
Opera aceasta de artă poate fi discutată la ora de educație plastică despre cromatică și folosirea expresivă a acesteia, sau la ora de științe ale naturii despre planete, stele și vizibilitatea de pe pământ, sau tot la ora de română despre poezie și artă elegiacă și motivul artistului neînțeles (Eminescu?:)), sau la ora de geografie despre tipurile de relief întâlnite în zonele temperate și exemplele pot continua.
Imaginile se pot folosi practic la orice materie, conectând experiențele elevilor la conținuturile dorite.
IMPORTANT! Observațiile de început ale elevilor cu privire la ceea ce văd pot fi corecte sau eronate, spre exemplu pot fi neatenți sau prea departe de o lucrare și pot considera un copac ca fiind un om sau invers. Aceste întrebări de început se numesc convergente și răspunsurile vor fi limitate, vor fi cum spuneam corecte sau greșite/da sau nu. Pe de altă parte când se trece la partea de interpretare, întrebările vor fi deschise sau divergente (cum vi se pare? Ce vă inspiră? De ce oare a ales acest verde? Etc) iar răspunsurile vor fi toate corecte și se vor construi interpretări de grup pe baza răspunsurilor individuale, complementare.
Deoarece nimeni nu are răspunsul final asupra mesajului sau efectului unei opere de artă, aceasta este frumusețea și valoarea artei. Elevii (ca și toți adulții) pot învăța prin analizarea și compararea activă a operelor de artă, precum și a oricăror imagini de interes că perspectivele sunt diverse, neașteptate și se construiesc social de către grupuri. Sensurile se nasc în spațiile dintre noi și arta ne poate da adevărate comori de navigare a vieții prin multitudinea de sensuri, interpretări și posibile soluții.
Vă invităm să preluați aceste metode și să navigați împreună cu elevii în profunzimile temelor pe care le studiați împreună. Nu uitați să ne dați de știre despre cum a mers, imagini sunt de asemenea binevenite. :)
Alte idei și metode pentru integrarea artei la clasă găsiți și aici
Schița artistului pentru ”Noapte înstelată”
Resurse: www.moma.org